Romania   |  Targu Jiu   |   Sistem educational   |  Profesori & elevi implicati  |   Chestionare  |   Album Foto
Engleza  |    Romana  |    Home  |    Forum   |   Contact
Scurt istoric  |   Personalitatea colegiului  |   Resurse umane  |   Informatii   |  Baza materiala
ORASUL NOSTRU – TÂRGU JIU


Târgu Jiu este situat într-o depresiune intracolinara din Subcarpatii Getici, de o parte si de alta a râului Jiu, de la care îi provine numele. În partea sa de nord se profileaza masivele muntoase Vâlcan si Parâng din Carpatii Meridionali. Mai putin de 20 de kilometri îl despart de poalele muntilor. Prin partea de sud a orasului trece paralela de 45 latitudine nordica si nu prea departe, spre vest, meridianul de 23 longitudine estica.
Orasul se afla la încrucisarea a doua drumuri importante: E 79, care trece dinspre Petrosani spre Craiova si DN 67 care leaga Râmnicu Vâlcea cu Drobeta Turnu Severin.
Sub acest nume este atestat documentar din secolul al XVI lea. Aflându-se la nord de confluenta Amaradiei Pietroase cu Jiul, este mai alungit pe directia nord –sud (aproximativ 10 km) decât pe directia est – vest (6 km).Are o forma tentaculara în lungul drumurilor de legatura cu localitatile vecine. În partea de nord-vest se afla Dealul Târgului cu altitudinea maxima de 326m. Este un bun loc pentru a vedea panorama orasului. Prin vestul orasului trece râul Susita, un alt afluent al Jiului, iar pe dreapta acesteia se afla Dealul Bârsesti.
În nordul orasului altitudinea este de aproape 200 m .
Climatul este relativ blând. Variatiile termice nu sunt prea mari între iarna si vara. Temperatura medie a lunii ianuarie este de – 2,5 C, iar a lunii iulie de + 21,1 C. Minima absoluta a fost de – 31 C, iar maxima absoluta de + 40,6 C. Temperatura medie anuala este de 10, 2 C. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 753 mm. Cele mai mari cantitati se înregistreaza în lunile mai si iunie.
Vegetatia naturala este cea de lunca cu specii de copaci: salcie, plop alb, plop negru, arin si specii de ierburi: coada vulpii, paiusul, hameiul s. a. Dintre arbusti, mai frecvent apar murul si porumbarul care fac tranzitia spre padurile de stejar din împrejurimi. Padurile importante pentru agrement se afla în est la cca 3 km de centrul orasului si în sud la 2,5 – 3 km. Animalele reprezentative sunt: mistretul, caprioara, vulpea, vrabia, ciocanitoarea, cucul, vipera cu corn, iar în ape cleanul si mreana. Solul este aluvionar, de slaba rezistenta, neprielnic unor constructii de mari proportii, dar cu fertilitate ridicata.
La recensamântul din anul 2002 au fost înregistrati 97 976 locuitori, din care aproape 5000 apartin localitatilor înglobate municipiului (Bîrsesti, Dragoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romanesti, Slobozia, Ursati. Populatia municipiului este în proportie de 97% alcatuita din români si aproape din 3% rromi. Alte etnii sunt foarte putin reprezentate. Orasul Târgu Jiu se mentine în rândul oraselor mari din tara ca aspect, dar din cauza numarului de locuitori, economiei, nivelului de trai si altor factori se încadreaza în categoria oraselor mijlocii.
Înainte ca industria sa se dezvolte si sa ofere oamenilor locuri de munca, principala sursa de venit a acestora era agricultura. Terenurile de lunca sunt propice pentru cultura cerealelor, iar celelalte pentru pomi fructiferi(pruni, meri, peri, gutui) si vita-de-vie. Cresterea animalelor ( bovine, ovine, porcine si pasari de curte) constituie o activitate intensa în rândul populatiei din satele componente. Aceste activitati asigura partial necesarul de aprovizionare pentru oras si absorb o parte din populatia activa ramasa fara ocupatie în urma disponibilizarilor din unitatile industriale aflate în restructurare si modernizare.
Unitatile industriale reprezentative pentru oras sunt:
  • Combinatul pentru industrializarea lemnului „ROSTRAMO” care produce: mobila, placaj, PAL, parchet si cherestea.
  • Uzina de utilaj minier „GRIMEX”;
  • Fabrica de tigarete;
  • Fabrica de confectii „CONFECTIA”;
  • Fabrica de sticla „STAR GLASS”;
  • Uzina de articole din cauciuc „ARTEGO”
       Unitati industriale mai mici sunt pentru: lactate, pâine, materiale de constructii, preparate din carne, bauturi, etc.
       Cele mai multe unitati comerciale apartin domeniului privat. În ultimii 10 – 15 ani numarul lor a crescut. Tendinta actuala este de concentrare a activitatilor comerciale în supermarketuri si de restrângere a unitatilor mici care nu fac fata concurentei pe piata. Pietele de marfuri agricole se extind si se modernizeaza.
    Caile de comunicatie Dupa anul 1888, orasul Târgu Jiu a fost legat de capitala si de alte orase prin cale ferata. În prezent aceasta este electrificata.
       În afara de drumul european E 79 exista drumuri nationale care fac legatura între Târgu Jiu si orasele: Baia de Arama, Motru, Dragasani, Râmnicu Vâlcea si Sebes.
    Turismul s-a dezvoltat în strânsa legatura cu potentialul turistic al regiunii. Cele mai vizitate obiective turistice ale orasului sunt:
  • Ansamblul sculptural conceput de Constantin Brâncusi între anii 1937- 1938 care cuprinde: „Coloana Infinitului”, „Aleea scaunelor”, „Poarta sarutului” si „Masa tacerii”;
    - Casa memoriala a Ecaterinei Teodoroiu constriuta în 1884;
    -
    Biserica „Sfintii Apostoli” ridicata între 1929 si 1938 pe locul unei vechi biserici ce data din 1747, aflata pe axa ansamblului sculptural închinat eroilor de catre Constantin Brâncusi;
    - Casa lui Cornea Brailoiu, mare ban al Craiovei, construita în cartierul Vadeni în anul 1710, etc.
    Baza materiala a turismului a crescut prin aparitia multor hoteluri noi, restaurante si locuri de agrement.